8. Alte boli ale copilăriei

O serie de alte boli, așa numite "ale copilăriei" au fost eradicate din multe ţări din lume. Mai există însă incidenţe în altele. Le prezentăm mai jos pe cele mai cunoscute, cu titlu informativ şi cu câteva imagini reprezentative, înfățișând copii afectați de bolile respective.
Mai multe informații despre ele putem oferi la cerere.

Poliomielita

Tusea convulsivă

Difteria

7. Boala mână-picior-gură

Mulţi ne-am întrebat: de ce i-or fi zis aşa, nu au mai avut denumiri? Pesemne că da, s-au terminat denumirile. Aşa că i-au pus numele... după locurile unde apar erupţiile.

Dar să vedem ce este această boală.

Boala mână-picior-gură este o boală infecţioasă, dată de virusul Coxsackie A 16;

—Contagiozitate: mare; se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii, lichidul din vezicule, scaun sau prin jucării/veselă infectate;

maximă contagiozitate: cu 7 zile înainte de apariţia erupţiei;
—

Perioada de incubaţie: 3-7 zile;
—
—Simptome:
- febră mare 39-40 grade Celsius
- dureri în gât datorită leziunilor veziculare şi ulcerative de la nivelul mucoasei bucale; 

- erupţie maculo-papuloasă, veziculoasă pe palme, tălpi, în jurul buzelor;
- alterarea stării generale,
- iritabilitate
- scăderea apetitului
- deshidratare

—Diagnostic: semne clinice + anamneza + diagnostic serologic

— 
—Tratament : simptomatic + hidratare, plus/minus Acyclovir, la indicaţia medicului; 

pentru leziuni suprainfectate orale - preparate cu glicerină şi stamicin; prurit intens = loţiuni calmante mentolate şi calamină.

Complicaţii:
• deshidratarea, deoarece copilul are dureri la înghiţire şi nu poate mânca sau bea
• meningită virală;
• encefalită

6. Oreionul

Orenionul, sau parotidita epidemică, este o boală infecţioasă, dată de virusul urlian;

—Contagiozitate: mare; se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii sau prin jucării/veselă infectate;

maximă contagiozitate: cu 7 zile înainte de apariţia erupţiei şi până la 8 zile după apariţia simptomelor;
—

Perioada de incubaţie: 17-21 zile;
—
—Simptome:
-Debut: brusc cu febră 38-39C, cefalee, dureri musculare, tensiune dureroasă a lojii parotidiene, de obicei bilateral, laringită catarală, dureri la masticaţie, secreţia salivară este redusă, limba este încărcată cu miros fetid;

—La 5-12 zile de la afectarea parotidelor pot apărea localizări extrasalivare de tipul orhitei urliene uni sau bilaterală la baieţi, cu dureri în testicul şi creşterea bruscă a temperaturii, greaţă, vărsături, agitaţie, cu regresie în 10 zile.

—Diagnostic: semne clinice + IgM virus urlian;
—
—Tratament : simptomatic + hidratare
—
—Complicaţii:
• Orhită urliană - la baieţi;
• Ooforită / Mastită – la fetiţe;
• Pancreatită;
• Meningită urliană;
• Encefalită urliană
—

5. Varicela

Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecţioasă eruptivă, dată de virusul varicelo-zosterian.

—Contagiozitate: mare; se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii; prin contact direct cu fragmente de piele din veziculele rupte; de la pacienţii cu Zona Zoster (în perioada cu vezicule); maximă contagiozitate: cu 1-2 zile înainte de apariţia erupţiei şi până la 6-7 zile după apariţia ultimului val eruptiv (cruste)

 
—Perioada de incubaţie: 14-21 zile;

—Simptome:
- Debut: febră, inapetenţă, dureri musculare;
- Erupţia apare iniţial pe trunchi, sub formă de bubiţe roşii, mărunte. 

La 12-24 ore apar veziculele (cu conţinut lichidian clar), asemănătoare unor “boabe de rouă”. 

În câteva zile, conţinutul veziculelor se modifică, devenind tulbure şi se acoperă de cruste. 

Elemente extrem de pruriginoase.
- pot apărea 2-3 valuri eruptive
— 

—Diagnostic: semne clinice + contact cu persoană bolnavă în antecedente;

 
—Tratament : simptomatic + hidratare +/- Acyclovir la indicaţia medicului; leziuni suprainfectate = tratament local cu loţiuni ce conţin antibiotic; prurit intens = loţiuni calmante mentolate şi calamina. 

—

Complicaţii:
- suprainfectarea veziculelor cu streptococ, stafilococ
- pneumonie
- encefalită (prezintă tulburări de vedere, de mers, vărsături, somnolenţă)

4. Scarlatina

Scarlatina este o boala infecţioasă, eruptivă, dată de streptococii beta-hemolitici de grup A.

—Contagiozitate: mare; se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii; de la bolnavii cu scarlatină, cu angină streptococică sau purtatorii sănătoşi de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.

Sunt predispuşi: copiii 5-9 ani, băieţii, mediul urban, sezonul toamnă-iarnă.

—Perioada de incubaţie: 2-6 zile;

—Simptome:

- debut brusc cu febra (39-40), alterarea stării generale, vărsături şi odinafagie; angina eritematoasă (roşu în gât), de culoare roşu-intens şi adenopatie submaxilara şi latero-cervicală;
- „limba de porţelan”;
- Faţa cu aspect caracteristic: cu paloare în jurul gurii şi congestia (roşeaţa) obrajilor = “Masca lui Filatov”

—Aspectul limbii în evoluţie:

- în prima zi: depozit alb-slăninos (limba de porţelan)
- a 2-a zi: se descuamează dinspre margini spre bază
- a 3-a zi: vârful este descuamat însă baza prezintă depozit alb
- a 4-a zi: limba descuamată total, se văd papilele (limba zmeurie)

Exantemul scarlatiniform:
- apare după 24-48 de ore de la debut: difuz, roşu intens, stacojiu, punctat de mici papule roşii, aspre la pipăit;
- —mai intens pe faţă antero-internă a membrelor, la plicile de flexiune şi mai ales la plica cotului, unde apare o linie transversală uşor hemoragică (semnul Pastia - vezi poza de mai jos)

—Diagnostic: semne clinice + exudat faringian pozitiv pentru Streptococ beta-hemolitic grup A; 

—Tratament: antibiotic (de elecţie Penicilină, pentru pacienţii alergici – eritromicină)

Complicatii:
-Nefrită (GNA);
-Reumatismul articular acut;
-Otită, sinuzită, bronhopneumonie;
-Meningită
-Septicemie

Comparaţie rujeola, rubeola, roseola

Mai jos redăm un tablou comparativ cu cele 3 boli ale copilăriei expuse până acum:

Rujeola - sau pojarul, sau ordinary measles (primul din stânga)

vs

Rubeola - sau german measles (cel din mijloc)

vs

Roseola Infantum (cel din dreapta)

3. Rujeola

Rujeola sau Pojarul (engleză Measles) este o boală infecţioasă, eruptivă, dată de virusul rujeolic.

Contagiozitate: mare. Se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii. Maximă contagiozitate - 4 zile înainte de erupţie - până la 4 zile după erupţie.

Perioada de incubaţie: 7-18 zile

Simptome:
- febră mare (peste 40 grade)
- rinoree
- tuse
- conjunctivită
- semnul Koplick
- erupţia - iniţial la nivelul feţei şi în spatele urechilor, apoi se generalizează. Dispare în ordinea apariţiei, după aproximativ 5 zile. Pielea poate rămâne cu o tentă maronie.

—Diagnostic: semne clinice + anticorpi IgM rujeolă

—Tratament : simptomatic; 

antibiotic doar in cazul complicatiilor; 

vitamina A

—Complicatii: 

- suprainfectii bacteriene ale aparatului respirator; 

- purpura trombocitopenica; 

- encefalomielita, 

- encefalita, 

- panencefalita sclerozanta subacuta, 

- sindromul Guillain-Barré, 

- hemiplegia sau nevrita retrobulbara

2. Rubeola

Rubeola este o boală eruptivă, dată de virusul rubeolic.
Apare la copii mai mici de 1 an, copii şi adulţi nevaccinaţi.

Contagiozitate: mare. Se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii, obiecte folosite, sânge, materno-fetală.

Perioada de incubaţie: 14-21 de zile

Simptome:
- febră (peste 38,5 grade)
- fatigabilitate
- disfagie
- dureri articulare
- adenopatie occipitală şi latero-cervicală
- Erupţie - iniţial pe faţă şi în spatele urechilor, cu extindere pe trunchi şi membre

Diagnostic: semne clinice, plus anticorpi IgM Rubeolă

Tratament: simptomatic; evitarea contactului cu gravidele

Complicaţii:
- artrita rubeolică
- purpură trombocitopenică
- encefalită
- encefalomielită

Rubeola congenitală

1. Roseola infantum

Roseola infantum se mai numeşte şi Exantem Subit, sau a şasea boală a copilăriei (după Rubeolă, Rujeolă, Oreion, Scarlatină şi Varicelă)

Este o afecţiune uşoară a primei copilării (apare până la vârsta de 2 ani), dată de două tipuri de Herpes virus uman: HHV6 şi HHV7

Contagiozitate: mare, se răspândeşte prin salivă sau secreţii respiratorii

Perioada de incubaţie: 1-2 săptămâni

Simptome: 
- 3 zile de febră
- apoi apariţia unui rash cutanat neprurijinos, mai întâi pe trunchi, apoi pe membre şi gât (1-2 zile).
- scaune moi
- scăderea apetitului
- iritabilitate

Tratament: simptomatic

Complicaţii: convulsii febrile

Bolile copilăriei

Cine nu a auzit de George Enescu. Ştiaţi însă că George Enescu a avut... 7 fraţi? A fost al optulea născut. Şi totuşi, a fost singur la părinţi... Doi fraţi ai lui au murit de mici, iar alţi cinci, răpuşi de o angină difterică. Provocată de difterie. Ca să facem legătura cu bolile copilăriei, despre care a fost vorba în cea de a doua întâlnire Doctor Kid.

Doctorul specialist pediatru Liliana Pârlea a vorbit despre cele mai cunoscute boli ale copilăriei:

1. - Roseola Infantum
2. - Rubeola
3. - Rujeola (sau Pojarul)
4. - Scarlatina
5. - Varicela (sau Vărsatul de vânt)
6. - Oreionul
7. - Boala mână-picior-gură
8. - Altele: poliomielita, tusea convulsivă

Le vom prezenta, pe rând, în serial, în zilele următoare.
Veţi putea astfe, să recunoaşteţi simptomele, să ştiţi când să vă prezentaţi la camera de gardă a spitalelor de boli infecţioase, sau când să staţi liniştiţi acasă. Toate trec. Dar e bine să nu lase urme.

Ediţia a doua de Doctor Kid

Dragi părinţi de copii mari şi mici,

Vă mulţumim celor care aţi fost alături de noi la cea de-a doua ediţie a întâlnirilor de pediatrie Doctor Kids de duminică, 18 octombrie!
Le mulţumim şi celor de la Elefănţelul curios pentru găzduire, precum şi teatrului Topollino.
Sperăm că aţi aflat răspunsul la (câteva din) întrebările legate de recunoaşterea simptomelor bolilor copilăriei şi că acum sunteţi mai pregătiţi să le faceţi faţă, să le recunoaşteţi şi să cereţi ajutor medical, atunci când acesta se impune.

În zilele următoare veţi găsi pe site-ul Doctor Kid, sintetizate, informaţiile atât de utile legate de cele mai întâlnite boli ale copilăriei, dar nu numai.

Tot pe site, dar şi pe pagina de Facebook Doctor Kid, veţi găsi în timp util detalii legate de ediţiile următoare ale întâlnirilor noastre, la care vă aşteptăm cu drag. Veţi afla şi alte informaţii medicale utile atunci când eşti părinte.

Între timp, vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sugestiile voastre. Vrem să ştim ce nelinişti vă mai apasă pentru a vă putea veni în ajutor mai bine.

copyright

Pe curând!
Echipa Doctor Kids

Atenţie: întâlnirile de pediatrie Doctor Kid nu se substituie controlului medical, ci oferă doar informaţii de specialitate şi răspunsuri de la medicul pediatru, pentru părinţi.

Întâlnirile Doctor Kid. Urmează episodul "Bolile copilăriei"

"Numai doctorul cunoaşte de e gripă ori pojar" - spunea o poezie pe vremuri. Ca părinţi, vrem să ştim şi noi să recunoaştem simptomele BOLILOR COPILĂRIEI, fie că e vorba de pojar, varicelă, scarlatină... sau altceva.

Medicul specialist pediatru Liliana Pârlea ne va povesti despre ele duminică, 18 octombrie, de la ora 10.00. Întâlnirea are loc de această dată la "Elefănţelul curios" - loc de joacă şi petreceri, unde noi putem sta de vorba relaxaţi la o cafea sau ceai (la etaj), în vreme ce copiii se pot juca supravegheați la locul de joacă de la parter.

Aşadar, cea de-a doua întâlnire Doctor Kid are loc duminică 18 octombrie 2015, de la ora 10.00, la Elefănţelul curios - loc de joacă şi petreceri. Adresa acestuia este Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 7D, în apropierea Orăşelului copiilor.

Participarea la eveniment este gratuită pentru părinţi, în limita a 20 de locuri. Există doar un cost pentru locul de joacă, agreat la 10 lei per copil.

Pentru că locurile sunt limitate, vă rugăm să confirmați participarea prin una din modalitățile următoare: comentariu privat la pagina de Facebook DoctorKid; sau email la liliana.parlea@gmail.com, sau la b24kids@gmail.com; sau telefon/sms la telefon: 0723 361 543 (Anca Ilie).

Vă așteptăm!

Echipa Doctor Kid

E mai uşor să previi decât să tratezi

9. Cel mai bun tratament este prevenţia! Cum prevenim episoadele febrile?

Putem preveni febra prin reducerea expunerii copilului la boli infecţioase. 

Câteva reguli generale:

- Spalaţi-vă des pe mâini şi lăsaţi-i pe cei mici să vă vadă când faceţi acest lucru; astfel vor învăţa şi ei, imitându-vă; insistaţi ca mâinile să fie spălate înainte de masă, după folosirea toaletei, când veniţi de afară, când aţi folosit transportul ăn comun, după ce mângâiaţi animale etc.

- Învăţaţi-i pe cei mici spălarea corectă a mâinilor: întotdeauna cu apă şi săpun, pe ambele feţe ale mâinii şi între degete, sub unghii, apoi clătirea cu apă din abundenţă;

- Pentru momentele când nu aveţi posibilitatea să vă spălaţi pe mâini, luaţi cu dumneavoastră şerveţele/ soluţii antibacteriene;

- Nu duceţi mâna la nas/ochi/gură dacă nu sunteţi curaţi pe mâini; acestea sunt principalele porţi de intrare a infecţiei în organism;

- Învăţaţi copiii să-şi acopere gura/nasul când tuşesc sau strănută şi faceţi şi dvs la fel;

- Nu folosiţi acelaşi pahar/sticlă/tacăm cu copilul dvs.

Şi nu uitaţi: COPILUL NU ESTE UN ADULT ÎN MINIATURĂ. Trataţi-l ca atare!

Bibliografie:
- http://www.mayoclinic.org/;
- http://www.merckmanuals.com/;
- Nelson Textbook of Pediatrics, 19th Edition
- GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI.

Tratamente pentru febră

9. Cum şi când tratăm febra?

Principalele medicamente alopate pe care le avem la dispoziţie, precum şi modalităţi non-medicamentoase de scădere a temperaturii corporale.

Dacă febra este secundară unei afecţiuni, va fi tratată boala de bază. În plus, se va încerca scăderea temperaturii corporale, astfel încât pacientul sa se simtă mai bine. 

Pentru aceasta avem la dispoziţie:
a) Măsuri non-medicamentoase;
b) Medicaţie alopată

a) Măsuri generale (non-medicamentoase):

- Oferim copilului multe lichide pentru a preveni deshidratarea; dacă sugarul este alăptat, NU SE VA ÎNTRERUPE ALĂPTAREA;

- Punem comprese ude pe frunte, membre, trunchi; dacă febra este >39-39.5◦C, se vor face împachetări hipotermizante cu un scutec cu apă călduţă (mai rece decât temperatura corpului). Împachetarile se opresc dacă temperatura scade sub 38.5 sau copilul face frison;

- Baie hipotermizantă, cu apă uşor mai rece decât temperatura copilului, care va fi răcită progresiv.

Frecţiile cu alcool pur NU sunt recomandate datorită riscului ca acesta să fie absorbit prin piele. De asemenea, alte metode "din popor" pentru reducerea temperaturii nu îşi au o justificare ştiinţifică (şosete cu oţet, cartofi pai curăţaţi aşezaţi în şosete, aplicarea ventuzelor - cupping, sau masajul cu diverse obiecte - ex. Monede).


b) Medicaţie antipiretică

Febra la un copil care altfel apare sănătos nu trebuie neapărat tratată medicamentos. Medicaţia antipiretică însă îl poate face pe copil să se simtă mai bine, scăzându-i febra. Dar medicamentele antipiretice NU TRATEAZA CAUZA BOLII. Dacă pacientul asociază o patologie pulmonară, cardiacă, de sistem nervos sau a suferit convulsii febrile în antecedente, folosirea medicamentelor antipiretice este recomandată pentru că reduc nivelul de stres la care organismul este supus.

Principalele medicamente antipiretice folosite sunt:

* Acetaminofen (Paracetamol, Panadol, Eferalgan) – de primă intenţie în tratamentul febrei la copil. Dozele se calculează în funcţie de greutate. Este extrem de important să administrăm copilului doza corectă şi la un interval corect de timp. Atât SUBDOZAJUL, cât şi intervalele mai mari de timp între administrări, fac ca medicamentul să nu mai funcţioneze. De asemenea, este de menţionat că după doze toxice sau utilizare cronică poate apărea hepatotoxicitate cu necroză hepatică generalizată și ireversibilă.

* Ibuprofen (Nurofen, Brufen, Advil etc): idem ca și mod de administrare. De menționat că, la fel ca și în cazul altor antiinflamatoare nesteroidiene, Ibuprofenul poate irita mucoasa gastrică, de aceea la copil va fi administrat întotdeauna după masă și nu pe intervale mari de timp.

* NU se recomanda folosirea Aspirinei pentru scăderea febrei la copii pentru că poate declanşa o afecţiune denumită Sindrom Reye.

Cum se desfăşoară consultul?

8. Ce face doctorul? În ce constă consultul?

- Medicul se va interesa despre istoricul medical al pacientului: ce alte boli a mai avut, dacă este sau nu vaccinat, dacă a avut vreuna din bolile copilăriei etc.
- Va cere informaţii legate de debutul boli actuale: când a debutat, ce alte semne şi simptome a asociat, dacă a primit sau nu tratament până la prezentarea actuală etc.

Odată aceşti paşi parcurşi, medicul va trece la examinarea copilului. În funcţie de informaţiile obţinute până acum şi de ceea ce găseşte la examenul clinic, va formula unul/mai multe diagnostice. Dignosticul final va fi stabilit împreună cu rezultatele obţinute la testele de laborator.

Gradul de risc asociat la descoperirea semnelor unor boli grave:

Risc scăzut de boli grave (risc "verde"):

Culoarea pielii şi a limbii:
- normală
Activitatea:
- răspunde normal la stimuli sociali
- zâmbeşte
- rămâne treaz sau se trezeşte repede
- plânge viguros sau nu plânge deloc
Respirator:
- nu sunt semne
Circulaţia şi hidratarea:
- pielea şi ochii au calitatea normale
- membranele mucoase umede
Altele:
- lipsesc simptomele "galbene" sau "roşii" (vezi mai jos)

Risc intermediar (risc "galben")

Culoarea pielii şi a limbii:
- paloare raportată de părinte
Activitatea:
- nu răspunde normal la stimuli sociali
- nu zâmbeşte
- se trezeşte greu
- activitate scăzută
Respirator:
- curge nasul
- respiraţia peste 55 inspiraţii pe minut
- saturaţia de oxigen sub 95%
- durere în piept
Circulaţia şi hidratarea:
- tahicardie (bătăi de inimă rapide, peste 160 pe minut la vârsta sub 12 luni, peste 150 pe minut la 12-14 luni, peste 140 pe minut la 2-5 ani)
- membranele mucoase uscate
- urinează foarte puţin
Altele:
- la 3-6 luni temperatură de peste 39 grade
- febră mai mult de 2 zile (2-5 zile)
- amorţeală a membrelor
- transpiraţie a extremităţilor
- nu-şi simte vârfurile mâinilor şi picioarelor

Risc ridicat (risc "roşu")
Culoarea pielii şi a limbii:
- palidă, mov, albastră
Activitatea:
- nu răspunde normal la stimuli sociali
- pare bolnav
- nu se trezeşte, sau dacă o face nu poate rămâne treaz
- plâns slab, ca un geamăt
Respirator:
- rata respiratorie peste 80 pe minut
- durere în piept severă sau moderată
Circulaţia şi hidratarea:
- rigiditate
Altele:
- temperatură peste 38 la vârsta sub 3 luni
- rash (spuzeală) de bubiţe
- fontanela bombată
- rigiditate a gâtului
- status epilecticus
- semne neurologice focale

sursa: http://www.nice.org.uk/

În funcţie de istoric şi examenul clinic, medicul ar putea avea nevoie şi de anumite teste de laborator, cum ar fi:

Nou născut (<28 zile) febril	Sugar mic (1-3 luni)	Sugar/copil (3 luni-3 ani)
Teste de sânge	Teste de sânge	+/- Teste de sânge
Teste de urină	Teste de urină	+/- Teste de urină
Puncţie lombară	+/- Puncţie lombară
Radiografie pulmonară	Radiografie pulmonară
SPITALIZARE

Pentru pacienţii cu febră cronică , paleta testelor de laborator va fi mai largă teste inflamatorii (CRP, VSH), IDR, culturi din scaun/urină/sânge, radiografii, CT al sinusurilor etc.

Febra mă duce mereu la doctor sau o pot trata şi acasă?

7. Când sun/merg la doctor? Cum îmi pregătesc întâlnirea cu medicul, astfel încât să eficientizez lucrurile?

Următoarele situaţii trebuie să vă determine să mergeţi cu copilul la medic:

- ORICE sugar cu vârsta mai mică de 3 luni cu temperatura intrarectală > 38◦C; poate fi vorba de o afecţiune extrem de serioasă;
- Dacă febra copilului durează mai mult de 3 zile;
- Dacă aveţi de-a face cu febră înaltă (>40◦C);
- Dacă febra nu cedează, indiferent de medicaţia administrată;
- Dacă starea generală a copilului este alterată, refuză lichidele, “zace”; pentru sugari, faptul că nu udă măcar 4 scutece pe zi, iar pentru copiii mari faptul ca nu urinează mai mult de 12h sunt semne de deshidratare importantă;
- Dacă sugarul/copilul mic a fost recent vaccinat şi face febeă de peste 48 de ore;
- Dacă sunteţi îngrijoraţi (“semnul mamei”)

Pregătirea consultului:

- Scrieţi informaţiile legate de evoluţia bolii până în acel moment: când a apărut febra, dacă a asociat şi alte simptome, cum aţi măsurat febra etc.
- Amintiţi-vă informaţii relevante legate de zilele care au precedat debutul bolii: cu cine a intrat în contact copilul, dacă a fost cineva bolnav în anturajul său, dacă aţi călători în altă ţară etc.
- Faceţi o listă a medicamentelor pe care le-aţi administrat copilului până la întâlnirea cu medicul
- Scrieţi întrebările pe care vreţi să le adresaţi medicului

Royalty Free Stock Photo by Dreamstime

Complicaţii: convulsiile febrile

6. Complicaţii: convulsiile febrile. Ce sunt, ce fac dacă apar, cum le recunosc?

Convulsiile febrile sunt crize de tip epileptic, care sunt declanşate de febră, la copilul mic (3 luni-5 ani), în absenţa unei infecţii cerebrale de tip meningită sau encefalită.

Convulsii febrile simple:
- apar la copii cu vârsta între 6 luni - 5 ani, de durată scurtă, sub 15 min.
- nu se repetă în 24 de ore
- sunt de tip tonico-clonic generalizat sau hipotone
- se declanşează la creşterea bruscă a temperaturii peste 38,5 grade
- apar la copiii fără boli neurologice anterioare
- riscul recidivelor este crescut

Convulsii febrile complexe:
- sunt mai rare, apar la sugarul mic, până la 1 an
- crizele sunt de tip unilateral
- au durata mai lungă, putând depăşi 15 min.
- apar la copii cu probleme neuro-psihice cunoscute
- se pot repeta în decurs de 24 de ore

90% din convulsiile febrile sunt simple!

Ce avem de facut unui copil care are convulsii febrile?

- Îl aşezăm pe o suprafaţă plană (pătuţ, covor, podea) pe o parte;
- Îndepărtăm orice obiect contondent din preajma copilului;
- Scădem temperatura corpului şi a mediului ambient;
- Îl dezbracăm dacă este îmbrăcat cu hăinuţe strânse, care nu-l lasă să respire bine;
- NU INTRODUCEM NIMIC ÎN GURA COPILULUI;
- Îl ţinem de braţe pentru a nu îşi face rău în timpul crizei;
- Aşteptăm să treacă de la sine; dacă episodul convulsiv durează peste 10 minute, chemăm Ambulanţa.

Semne şi simptome ale febrei

5. Ce din aspectul copilului mă duce cu gândul că ar putea avea febră?

Simptome ale febrei moderate:

- Transpiratii

- Frisoare

- Cefalee

- Dureri musculare

- Pierderea apetitului

- Deshidratare
- Stare de slabiciune generală

Simptome ale febrei înalte:
- Halucinaţii
- Confuzie
- Iritabilitate
- Convulsii
- Deshidratare

Cauzele febrei ridicate

4. Cauze: de ce face febră un copil?

Cele mai frecvente cauze de producere a febrei la copii sunt:

- Infecţii virale (de căi respiratorii sau localizate la nivelul tractului intestinal)
- Infecţii bacteriene; (de căi respiratorii sau localizate la nivelul tractului intestinal)
- Insolaţie;
- Arsuri solare extreme;
- Anumite boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă;
- Tumori maligne;
- Unele medicamente, cum ar fi anumite antibiotice sau medicaţie folosită în tratamentul hipertensiunii arteriale sau al crizelor convulsive;
- Unele vaccinuri, cum ar fi DTP sau vaccinul antipneumococic.

Cum ne poate ajuta febra?

3. Febra – prieten sau duşman în lupta contra infecţiilor?

Ø Avantaje: 

 S-a demonstrat că peştii şi reptilele îşi cresc temperatura corpului atunci când le-a fost injectată o endotoxină bacteriană: peştii înoată către ape mai calde, şopârlele ies la soare pentru a-şi creşte temperatura corporală. Câtorva specii bacteriene le scade virulenţa şi ritmul de multiplicare la temperatură crescută (ex: până la introducerea antibioticelor, neurosifilisul era tratat prin creşterea temperaturii corporale). De asemenea, unor componente ale sistemului imunitar (neutrofile, limfocite) le creşte activitatea bactericidă şi fagocitică.

Ø Dezavantaje:

- Discomfort;
- Creşterea ratei metabolismului bazal cu 10-12% cu fiecare grad C peste valoarea de 37◦ C, lucru care poate agrava o afecţiune respiratorie preexistentă (creşte efortul respirator) sau o afecţiune cardiacă preexistentă.
- Convulsii febrile;
- Delir sau stupor.

De ce fac copiii febră?

2. Cum se produce febra şi de ce?

Există un echilibru între:

- Producerea de căldura de către ţesuturi (mai ales ficat şi muşchi), pe de o parte, şi:

- Pierderea de căldură prin periferie, pe de altă parte.

La nivelul hipotalamusului există un centru al termoreglării, care acţionează ca un termostat, cu rol de a menţine temperatura corpului constantă permanent. În mod normal, temperatura corpului trebuie menţinută în jurul valorii de 37◦ C. Dacă însă factori externi determină supraîncălzirea, respectiv răcirea corpului, au loc următoarele evenimente:

- Supraîncălzirea organismului → Hipotalamusul compară noua temperatură cu temperatura optimă, constată că e mai mare → porneşte mecanismele de pierdere a căldurii:
Ø Vasodilatatie → pierdere de căldură;
Ø Activarea glandelor sudoripare, care vor începe să secrete → transpiraţia.

- Răcirea organismului → Hipotalamusul compară noua temperatură cu temperatura optimă, constată că e mai mică → porneşte mecanismele de conservare, respectiv de creştere a ratei de producţie a căldurii:
Ø Vasoconstricţie periferică;
Ø Oprirea sudoraţiei;
Ø Producerea de căldura prin frison;
Ø Creşterea metabolismului celular.
Ø Piloerecţie (“piele de găină”).

Pirogenii sunt substanţe care provoacă febră. Pirogenii exogeni sunt reprezentaţi cel mai adesea de microbi şi produsele lor. Aceştia produc febra indirect, prin stimularea producerii pirogenilor endogeni (prostaglandine, TNF-alfa = component ale sistemului imunitar), care modifică termostatul hipotalamic, ca în figurile de mai jos:

Notă: imaginile folosite în acest articol aparţin autorilor site-ului Medicologia, cărora le mulţumim 

Când e febră şi când nu?

1. Definiţie: când e febră şi când nu? Principalele metode de măsurare a temperaturii.

Temperatura normal a corpului variază atât de la persoană la persoană, cât şi pe parcursul aceleiaşi zile, cu valori mai ridicate după-amiaza decât în cursul dimineţii. Sugarii au valori ale temperaturii normale mai ridicate decât preşcolarii, iar aceştia din urmă mai ridicate decât ale copilului mare.

Febra este definită ca o creştere a temperaturii corpului peste 38◦ C, măsurată intrarectal.

Temperatura corpului poate fi măsurată cu un termometru digital sau de sticlă (acesta va trebui scuturat bine înainte de folosire pentru a ne asigura ca temperatura pe care o arată este sub temperatura normală a corpului - 37◦ C), care trebuie ţinut nemişcat 2-3 minute. Nu mai este recomandată folosirea termometrelor cu mercur din cauza riscului crescut de spargere şi contaminare cu mercur.

Temperatura poate fi măsurată:

- Axilar: cu ajutorul unui termometru digital sau de sticlă plasat la nivelul axilei copilului.
Este o metodă rar folosită astăzi, deoarece este mult mai puţin precisă decât altele (valorile obţinute variază mult şi sunt cu mult mai scăzute decât valorile adevărate).
Dacă totuşi părintele nu se simte confortabil cu celelalte metode, va folosi această metodă, decât să nu verifice temperatura copilului deloc.

- Oral: cu ajutorul oricărui tip de termometru, prin plasarea acestuia la nivelul cavităţii bucale, sub limbă. Valorile obţinute sunt corecte, metoda însă poate fi aplicată cu greutate copiilor cu vârsta mai mică de 4 ani, care nu pot închide uşor gura în jurul termometrului, pentru o citire corectă.

- La nivelul urechii externe: cu ajutorul unui termometru digital cu infraroșii care măsoară temperatura la nivelul conductului auricular extern. Dispozitivul trebuie plasat astfel încât să se lipească și să formeze vid la nivelul conductului pentru o măsurare precisă. Această metodă nu poate fi folosită la sugarii mai mici de 3 luni.

- La nivelul frunţii (arterei temporale): cu ajutorul unui termometru digital care măsoară radiaţiile infraroşii de la nivelul arterelor temporale (frunte, tâmple). Capătul temometrului se mişcă uşor de-a lungul frunţii de la stânga la dreapta şi invers, până când temperatura înregistrată este afişată pe ecran; nu este valabil pentru sugarii mai mici de 3 luni.

- Rectal: cea mai precisă măsurătoare a temperaturii interne a corpului; se poate folosi orice tip de termometru, cu condiţia ca partea introdusă în corp să fie lubrifiată în prealabil. Se introduce uşor 1.5-2 cm în rect, poziţionând copilul cu faţa în jos şi ţinându-l nemişcat.

Diferenţele de temperatură măsurate rectal/oral faţă de temperatura măsurată prin celelalte metode expuse pot fi între 0.5-1◦ C.

După gradul creşterii temperaturii, putem avea următoarele stări:

- Subfebrilitate: 37-38°C
- Febră moderată: 38-39°C
- Febra ridicată 39-41°C
- Hiperpirexie: 41-42°C. Aceasta este o urgenţă medicală, indicând întotdeauna o afecţiune gravă şi implicit prezentarea la medic.

Febra la copilul mic

Duminică 20 septembrie, la Lente şi Şotron, am demarat întâlnirile cu părinţi "Doctor Kid".

Prima întâlnire a avut ca temă:

Febra la copilul mic

De ce această temă, prima?

Deoarece o majoritate covârşitoare a prezentărilor la camera de gardă a unui spital de pediatrie o constituie cazurile de copii cu febră. Febra constituie principalul motiv de îngrijorare al părinţilor, mai ales al celor care se află la primul copil.

Ce este, care sunt cauzele de apariţie, cum o tratăm şi ce complicaţii pot apărea - am aflat împreună cu participanţii la prima întâlnire. Şi vom încerca să redăm în câteva articole pe blog, în zilele următoare.

Revenim cu rugămintea pe care am adresat-o şi participanţilor la întâlnirea de duminică, 20 septembrie, de a ne adresa sugestii de îmbunătăţire a acestor întâlniri, precum şi ce alte teme v-ar plăcea sau simţiţi că v-ar fi util să abordăm.

Aşteptăm mesajele voastre fie sub formă de comentarii pe blog, pe pagina de Facebook Doctor Kid, sau pe email la adresele:
Liliana Pârlea - medic specialist pediatru: liliana.parlea@gmail.com
sau Anca Ilie - B24Kids - Gazeta culturală a copiilor: ilieancacristina@gmail.com

Febra la copilul mic

Se apropie duminică 20 septembrie. Ziua în care am programat prima noastră întâlnire din seria Lecţiilor de pediatrie Doctor Kid! Tema primei întâlniri este: FEBRA! De ce? Pentru că aceasta este, de departe, cel mai frecvent motiv pentru care părinţii ajung cu micuţii la camera de gardă a spitalelor.

Iată cam despre ce vom discuta:

1. Definiţie: când e febră şi când nu? 

Principalele metode de măsurare a temperaturii.

2. Semne şi simptome: ce din aspectul copilului mă duce cu gândul că ar putea avea febră?

3. Cauze: de ce face febră un copil?

4. Complicaţii: convulsiile febrile. Ce fac dacă apar, cum le recunosc?

5. Când sun/merg la doctor? 

Cum îmi pregătesc întâlnirea cu medicul, astfel încât să eficientizez lucrurile?

6. Ce face doctorul? În ce constă consultul? 

(istoric detaliat, examinarea pacientului, teste necesare etc)

7. Cum şi când tratăm febra? 

Principalele medicamente alopate pe care le avem la dispoziţie, precum şi modalităţi non-medicamentoase de scădere a temperaturii corporale.

8. Cel mai bun tratament este prevenţia! Cum prevenim episoadele febrile?

Desigur, vă aşteptăm apoi întrebările legate de această temă.

Întâlnirile cu mămici - despre febra la copii

Gata vara, gata şi concediul smile emoticon. Demarăm cu forţe proaspete o serie de evenimente care să ajute pe toţi proaspeţii sau mai puţin proaspeţii părinţi să facă faţă cu succes momentelor neplăcute pe care boala le aduce în viaţa copiilor lor.

Prima întâlnire, întâlnirea "pilot", va avea ca temă "Febra la copilul mic". Am ales acest subiect pentru că este de departe cel mai des motiv de prezentare al părinţilor la camerele de gardă ale spitalelor de copii, dar şi al telefoanelor la miez de noapte smile emoticon. 

Detalii despre desfăşurarea evenimentului găsiţi aici pe blog. 

Vă aştept deci cu mic cu mare la o întâlnire ca între prieteni, de la care să plecaţi mult mai încrezători că veţi face faţă cu succes următoarelor episoade febrile ale piticului vostru smile emoticon.

Doctor specialist pediatru Liliana Pârlea

Întâlnire pilot

Doctor Kid – Lecţii de pediatrie pentru părinţi

Cu Liliana Pârlea, 
medic specialist pediatru 

consultant în alăptare acreditat internaţional 
și neonatolog în devenire

În colaborare cu B24Kids – Gazeta culturală a copiilor

Data: 20 septembrie 2015 – întâlnirea pilot

Orele: 11.30-13.30

Temă: Febra la copilul mic

Descriere: Ce este febra? Cum o tratăm? Când e cazul să ne speriem şi să chemăm medicul?

Locaţie: Lente şi Şotron (Bd. Pache Protopopescu nr. 20)

Participanţi: 20 de părinţi

Părinţii participă la discuţie într-un cadru informal, dar liniştit, la o cafea sau un ceai, în timp ce copiii, după caz, fie se odihnesc în braţele lor, fie asistă la un spectacol pentru cei mici la mansarda de la Lente şi Şotron, amenajată pentru ei.

Preţ:

- părinţii participă gratuit la întâlnirea-pilot Doctor Kid, recomandăm consumaţie de la bar

- pentru copii se achită preţul biletului la spectacol, în valoare de 10 lei.

Cei mici pot vedea povestea lui Hansel și Gretel, jucată la mansardă de teatrul Dino Piccolino.